Politica

Autorităţile centrale, mediul privat şi turoperatorii români ar trebui să se implice mai mult pentru promovarea oraşului Timişoara (consultant)

Autorităţile centrale, mediul privat şi turoperatorii români ar trebui să se implice mai mult pentru promovarea oraşului Timişoara (consultant)
 Autorităţile centrale, mediul privat şi turoperatorii români ar trebui să se implice mai mult pentru promovarea oraşului Timişoara (consultant) - Image
Autorităţile centrale, mediul privat şi turoperatorii români ar trebui să se implice mai mult pentru promovarea oraşului Timişoara (consultant)

Autorităţile centrale, mediul privat şi turoperatorii români specializaţi pe incoming ar trebui să se implice mai mult pentru promovarea oraşului Timişoara, care merită acum, la 30 de ani de la Revoluţia Română, acest sprijin, dar şi datorită faptului că în anul 2021 va deveni Capitală Culturală a Europei, susţine Traian Bădulescu, consultant în turism.

„Conceptul privind Timişoara – Capitală Culturală a Europei mi se pare destul de bine pus la punct. Asociaţia Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii a fost fondată în anul 2011 de 63 de fondatori care provin din mediul cultural public şi independent, precum şi academicieni, jurnalişti, reprezentanţi ai mediului de afaceri, lideri de opinie sau cetăţeni. Lumina a jucat un rol important în istoria Timişoarei, atât din punct de vedere practic, cât şi simbolic. Astfel, faptul că programul artistic şi cultural pentru 2021 este centrat în jurul luminii nu este surprinzător deloc. Luminează oraşul prin tine! (Shine your light – Light up your city!) este sloganul ce reflectă călătoria de la individ la cetăţean european conştient şi implicat, în care sunt înrădăcinate valorile comunităţii şi pasiunea. Pentru 2021 se anunţă un calendar de evenimente bogat şi sunt sigur că Timişoara va fi la înălţime”, spune Traian Bădulescu.

El susţine că Primăria Timişoara a contribuit în 2019 cu 96% din banii care au intrat în conturile Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană 2021, respectiv aproape 1 milion de euro.

„Din păcate, Ministerul Culturii a acordat până la ora actuală o sumă infimă, deşi proiectul Timişoara-Capitala Culturală Europeană în 2021 urmează să primească 53 de milioane de lei în următorii ani de la Guvern. Cred că autorităţile centrale nu trebuie să neglijeze Timişoara şi să se gândească că reprezintă unul dintre marile oraşe ale României. Faptul că Timişoara va fi Capitala Culturală a Europei în 2021 va contribui şi la dezvoltarea turistică şi de imagine a României. Aşa cum Bucureştiul va profita de meciurile UEFA din iunie 2020, la fel, Timişoara va fi capitala turistică a României în 2021”, adaugă el.

Conform Asociaţiei Timişoara 2021, titlul de Capitală Europeană a Culturii poate propulsa economia Timişoarei şi poate aduce profituri substanţiale pentru mediul local de afaceri. Anumite capitale culturale europene din trecut care s-au bucurat de succes au estimat că fiecare euro investit poate genera profit între 8 şi 10 euro. Dincolo de profitul direct, companiile locale care investesc în acest proiect se vor bucura de expunere sporită prin asocierea cu unul dintre cele mai mediatizate evenimente din Europa.

„Programul Timişoara 2021 are nevoie de finanţare pentru activităţile de implementare a titlului, pentru promovarea la nivel internaţional, pentru atragerea unor experţi de marcă şi pentru realizarea unor evenimente memorabile. Contribuţia energică a oamenilor de afaceri cu viziune va creşte considerabil şansele Timişoarei. Cred că atât autorităţile centrale, cât şi mediul privat ar trebui să se implice mai mult, mai ales că mai avem la dispoziţie doar un an. Timişoara merită această promovare şi acest sprijin mai ales acum la 30 de ani de la Revoluţia Română”, a afirmat Bădulescu.

Potrivit acestuia, Centrul istoric al Timişoarei a devenit, în mare parte, pietonal, iar multe clădiri sunt restaurate sau în proces de restaurare, dar au apărut sau s-au extins complexe comerciale moderne ori centre de afaceri, Timişoara oferind acum peisaje urbane unice, fie că ne referim la cele istorice sau la cele moderne.

„Însă, repet, este nevoie de investiţii mai multe în capacitatea de cazare, este nevoie de hoteluri de lanţ internaţional, este nevoie de mai multe conexiuni aeriene directe. Sper ca Primăria Timişoarei să identifice o soluţie pentru restaurarea clădirilor vechi retrocedate, iar Timişoara să identifice mai multe fonduri (Guvern, sectorul privat, fonduri europene), pentru că susţinerea financiară concretă actuală nu este suficientă. Cred că Timişoara dar şi multe alte oraşe mari ale României ar trebui să privească către Oradea şi să ia exemplu de la acest oraş. Aici, autorităţile au reuşit să aibă cel mai mare grad de absorbţie a fondurilor europene, restaurând complet centrul vechi. A existat organizare şi comunicare, toţi factorii contribuind la dezvoltarea oraşului”, subliniază consultantul în turism.

Nu în ultimul rând, acesta consideră că turoperatorii români specializaţi pe incoming ar trebui să se implice mai mult în promovarea oraşului Timişoara şi a vestului României. La ora actuală, majoritatea grupurilor de turişti sunt duse în sudul,
centrul, nordul şi estul României, şi mai puţin în vest. Motivul este că majoritatea turiştilor aterizează pe Aeroportul Henri Coandă Otopeni, din Bucureşti fiind trasee cu autocarul către Valea Prahovei, centrul Transilvaniei, Sibiu, Maramureş şi Bucovina.

„Timişoara, la rândul ei, a început să constituie punct de pornire în circuite pentru turiştii străini. Sunt turoperatori timişoreni care fac circuite care ajung şi în nordul Olteniei, Maramureş sau Bucovina, cu pornire din Timişoara. Este drept, incomingul trebuie impulsionat mult mai mult, la ora actuală circa 50 de agenţii de turism dintr-un total de 2.000 fiind specializate pe
incoming”, a adăugat Bădulescu.

Întrebat de ce ar alege turiştii Timişoara, şi nu Clujul sau Bucureştiul, şi care sunt plusurile acestui oraş, consultantul în Turism a susţinut că Timişoara, capitala regiunii istorice Banat, este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale României, dar şi ale Europei Centrale şi de Est. Este un oraş cu o istorie bogată, care a avut de-a lungul timpului o mare importanţă geostrategică. De asemenea, este un oraş multicultural, un oraş unde comunităţile de români, sârbi, maghiari, germani (şvabi), evrei, croaţi sau italieni s-au înţeles întotdeauna foarte bine, fiecare lăsând amprenta culturală.

De asemenea, Bădulescu a trecut în revistă doar câteva din atuurile acestui oraş „mereu avangardist”. În 1771, Timişoara a tipărit primul ziar în limba germană din Europa Centrală şi de Sud-Est – Temeswarer Nachrichten. Aici a existat prima bibliotecă publică, prima proiecţie de film şi în prezent oraşul are trei teatre de stat în trei limbi diferite. Între 1880 şi 1914, Timişoara era cel mai important oraş industrial, comercial, financiar şi cultural din regiune, admirat pentru excelenţa artistică în muzică, literatură, pictură, sculptură şi arhitectură, cât şi pentru inovaţiile sale tehnice şi ştiinţifice. În 1884, Timişoara a fost primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. Timişoara are şi o notorietate internaţională deoarece este oraşul de unde a izbucnit Revoluţia Română, în decembrie 1989.

„În centrul istoric al oraşului – devenit, recent, pietonal, o măsură foarte bună a Primăriei municipiului Timişoara – se află multe obiective arhitecturale în stil baroc şi art nouveau. Timişoara, pot spune cu curaj, oferă o îmbinare între atmosfera şi stilul architectural al Europei Centrale şi atmosfera mediteraneeană (zona Banatului fiind o zonă cu influenţe climatice submediteraneene). Este un oraş care se pretează a fi turistic. Din start am observat atmosfera mai occidentală decât, de exemplu, cea a altor oraşe din sudul şi din estul României”, subliniază Bădulescu.

Ca minusuri, consultantul în turism menţionează capacitatea hotelieră încă destul de mică, numărul conexiunilor aeriene încă destul de redus, precum şi o serie de clădiri cu valoare istorică aflate în paragină sau nerenovate.

„Timişoara are nevoie de mai multe hoteluri, mai ales de lanţ internaţional. Până în 2021 vor fi deschise câteva hoteluri de lanţ internaţional, însă este nevoie de mai mult. În ceea ce priveşte clădirile în paragină, vorbim de situaţii dificil de rezolvat, acestea fiind retrocedate, iar proprietarii neavând finanţele necesare pentru a le restaura. Aici, Primăria oraşului ar trebui să identifice soluţii”, afirmă Traian Bădulescu.

În ceea ce priveşte numărul turiştilor care vizitează în prezent Timişoara şi zona Banatului, datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în 2018, judeţul Timiş primea 261.665 de turişti români şi 117.419 turişti străini. Din numărul total de 353.835 de locuri de cazare, judeţul Timiş deţinea 7.998 de locuri.

Pe de altă parte, celălalt judeţ al regiunii Banat, Caraş-Severin, a primit, anul trecut, 229.568 de turişti, dintre care 220.923 turişti români şi 8.645 turişti străini. Judeţul Caraş Severin deţine 9.184 de locuri de cazare.

„Timişoara a devenit un oraş al evenimentelor şi este din ce în ce mai căutat de către turiştii străini, dar şi de români. De asemenea, touroperatorii locali au început să ofere programe turistice combinate Timişoara – Arad – Oradea – Caraş Severin, cu vizitarea unor obiective turistice din regiunile istorice Banat şi Crişana. Timişoara este punctul central al turismului din regiune, frecvent ales de turişti străini şi români, atrăgând 80% din turiştii ce vin în zonă, dar totuşi cu un grad de ocupare anuală de numai 31% în 2015 (cea mai mare din regiune). Sejurul mediu este de două nopţi, majoritatea pentru călătorii de afaceri sau city break-uri”, susţine Traian Bădulescu.

Potrivit Asociaţiei Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, oraşul şi împrejurimile sale au 40.233 paturi pentru turişti, incluzând capacităţile de cazare din proximitatea graniţelor cu Serbia şi Ungaria. De exemplu, Banatul şi vestul României au început să fie redescoperite de către cetăţeni americani care vin pe urmele bunicilor sau străbunicilor lor, dar şi de către turişti din Germania, Austria, Italia, Franţa sau chiar Australia.

„Potenţialul real al zonei este însă mult mai mare, ţinând cont că vorbim de o regiune istorică, cu potenţial turistic mare şi cu atracţii deosebite. Regiunea Banat este amplasată în vestul României, la graniţa cu Serbia şi Ungaria şi este conectată prin autostrăzi cu vestul Europei. Pe lângă municipiul Timişoara, zona Banatului oferă atracţii precum staţiunile Băile Herculane – cea mai veche staţiune balneară din Europa şi Buziaş, Cheile Nerei, cascada Bigăr – considerată drept cea mai frumoasă cascadă din lume de către site-ul „The World Geography”, lacul Gozna din Văliug, Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, cel mai mare parc de mori de apă din România şi din sud estul Europei de la Rudăria (satul Eftimie Murgu) sau clisura Dunării cu Orşova şi Eşelniţa (care fac parte din Banatul istoric şi unde se află vestitul chip al lui Decebal, sculptat în stâncă)”, afirmă consultantul.

În opinia sa, la ora actuală, pentru atragerea turiştilor contează mult conexiunile aeriene, iar principalul nod aerian al României este Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni, unde aterizează de altfel majoritatea turiştilor care aleg România.

„Timişoara are nevoie neapărat de dezvoltarea aeroportului său şi de mărirea numărului de conexiuni aeriene directe. La ora actuală, aeroportul din Timişoara operează cinci companii aeriene – TAROM, Ryanair, Wizzair, Lufthansa şi Eurowings care deservesc 11 destinaţii externe plus curse interne cu destinaţia Bucureşti”, spune el.

Destinaţiile externe deservite direct sunt Franţa (Paris), Germania (Dortmund, Munchen, Frankfurt am Main, Frankfurt Hahn, Memmingen şi Stuttgart), Belgia (Bruxelles), Italia (Milano, Bologna, Roma, Treviso, Bari), Marea Britanie (Londra), Spania (Barcelona, Madrid, Valencia) şi Israel (Tel Aviv).

Potrivit statisticilor aeroportului internaţional din Timişoara, peste 1,3 milioane de pasageri şi mai bine de 1.500 de aeronave sunt valorile în creştere ale datelor de trafic aerian înregistrate în primele zece luni ale anului, pe Aeroportul Internaţional Timişoara. Cei mai mulţi călători au ales zborurile spre/de la Bucureşti, Munchen, Bergamo (Milano) şi Luton (Londra).

Cum consideră Traian Bădulescu că ar trebui promovat acest oraş pentru a atrage cât mai mulţi turişti străini şi români ? Precum poarta de vest a României.

„Consider că Timişoara ar trebui promovată precum poarta de vest a României, capitala vestică a României. Merită promovată multiculturalitatea oraşului, dominat atât de elemente româneşti, cât şi germanice sau sârbeşti. Este un oraş construit în stilul germanic al secolelor XVIII-XX (fiind unul dintre principalele oraşe ale Imperiului Habsburgic, la acea vreme), dar şi cu o atmosferă relaxată, boemă, mediteraneană. Acum 200-300 de ani, Timişoara a fost sufletul şi promotorul regiunii, puntea dintre Imperiul Austro-Ungar şi Europa de Sud-Est. Între 1552 şi 1716 Timişoara a fost ocupată de Imperiul Otoman, arhitectura sa fiind radical transformată în stil oriental. Puţini ştiu că după cucerirea oraşului de către habsburgi, în 1716, aceştia au refăcut aproape din temelii oraşul, în stilul secolului XVIII, îndepărtând orice urmă de influenţă otomană. Singurul obiectiv mai vechi rămas este Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timişoara, construit între anii 1308-1315 de Carol Robert de Anjou şi reconstruit după cutremurul din 1443 de către Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timişoarei din 1849 şi refăcut în forma actuală în 1856”, prezintă Bădulescu câteva repere istorice ale oraşului.

În prezent, Timişoara este o puternică destinaţie de turism de afaceri şi de evenimente, însă a început să se dezvolte şi ca destinaţie de leisure. Turiştii au început să solicite deja pachete de city break pentru Timişoara, precum şi circuite ale vinului sau minicroaziere pe Dunăre.

„Faptul că Timişoara va fi Capitala Culturală a Europei în 2021, alături de oraşul vecin Novi Sad, din Serbia, va contribui mult la promovarea oraşului şi la intrarea acestuia pe harta turistică a Europei. Ca şi în cazul Sibiului (Capitala Culturală a Europei în 2007), anul 2021 va constitui nu un vârf, un apogeu, ci doar un început pentru Timişoara”, spune Traian Bădulescu.

Nu în ultimul rând, Timişoara poate promova amintirea Revoluţiei Române. Există un Muzeu Memorial al Revoluţiei care impresionează orice vizitator, precum şi un traseu pe urmele Revoluţiei din 1989. Turiştii pot vedea ce a însemnat comunismul, ce a însemnat Revoluţia şi ce înseamnă lupta pentru libertate. AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)

US24 NEWS

Lasă un răspuns