Există viață după pestă: Crăciun cu iepuri și gogoșari! Reporterii Libertatea s-au întors, după trei luni, în satul Luciu din județul Ialomița

Pe strada principală, unde astă-vară descindeau legiunile de veterinari îmbrăcați în alb, în fruntea cupelor de excavatoare care cărau porci împușcați, stau înșirați acum sacii cu legume de vânzare. Gogoșarul, și nu porcul, este cea mai bună legumă pentru sătenii din satul Luciu, comuna Gura Ialomiței.

«Nu tăiem porci de Crăciun, dar avem gogoșari! Dumnezeu e cu noi»

Pesta a lăsat cocinile pustii. Toți porcii din satul Luciu, vreo 700, au dispărut în groapa comună săpată de autorități pe deal sau sunt bocnă în lăzile frigorifice. Prin curți nu se mai aude nici un guițat de trei luni, din ziua în care oamenii au plâns și au suferit ca pentru sfârșitul lumii.

Dar de unde Daea le-a luat, ploaia le-a dat. Căci au avut recoltă bună în grădini, iar legumele s-au făcut din belșug, ca niciodată.

Nu tăiem noi porci de Crăciun, dar avem gogoșari! Dumnezeu e cu noi, spune Militaru Constantin.

12 tone de legume a făcut anul acesta. Le vinde din poartă, le dă și la angro.

Militaru Constantin, 60 de ani, a avut jumătate de hectar cultivat cu porumbul cu care crește acum păsări, „dacă porci nu ne lasă”

Porcul l-a tăiat înainte ca autoritățile de la DSV să aștearnă înaintea pestei covorul cu dezinfectanți, la intrarea în sat. Și a îndesat în lada frigorică vreo sută de kile de carne, din care păstrează și pentru Crăciun.

Are 5 copii „și cu unul care a murit, 6”, iar singurul lucru care îl necăjește e că, anul acesta, sărbătorile vor fi altcumva. Pe ritul postpestă, cârnații vor fi din carne de porc amestecată cu pui.

«Cei de la ajutor social au spintecat porcii, să nu bubuie»

„Am zis că e golăneală pesta asta, dar acum nu mai cred. Numai la noi au murit 70-80 de porci, bolnavi”, spune bărbatul. “Dar să știți că aici, la Luciu, am avut noroc!”, adaugă soția lui.

Ce noroc, după ce pesta a măturat totul prin bătături? „Mare noroc!”, ne asigură femeia.

Pentru că, după ce au împușcat porcii, i-au pus pe cei de la ajutor social de i-au spintecat pe burtă. Cei de la Lungu (n.r. – satul vecin) i-au aruncat în groapă așa, netăiați, și-au explodat acolo. Și era un miros, nu puteau oamenii să mai deschidă geamurile la case!

Cei din Luciu sunt obișnuiți să treacă peste necazuri, e în ADN-ul lor asta. Cu sute de ani în urmă, au mutat vatra satului, pentru a scăpa de inundații. Iar în secolul XIX, pe vremea ciumei lui Caragea, și-au schimbat iar așezarea și au dat foc vechilor case, pentru a opri răspândirea molimei. Ar putea să-i îngenuncheze pe ei o pestă porcină africană?

După pestă, au început să moară și păsările

Nița Ilie, 68 de ani, a primit banii pe porci „prin septembrie. S-au cheltuit deja, unde ne-au trebuit, acolo i-am dat”

Nița Ilie stă pe banca de la poartă cu un mănunchi de busuioc în mână. L-a smuls din grădină și mai zăbovește, înainte să-l pună la uscat.

Ceva a fost aici, nu putem să spunem că n-a fost pestă, mărturisește bătrâna.

Are doi copii și trei nepoți mari, care-s deja la casele lor. Câte trei porci tăia în fiecare decembrie. Anul acesta a apucat să sacrifice doar unul, prin iulie.

Fătase scroafa. Porcii mici nu m-am îndurat să-i tai, am zis că poate scapă. Pe toți trei mi i-a împușcat. Nici n-am putut să văd, mă doare inima și acum, când îmi amintesc. Aveau pe la vreo 50 de kile, 10 milioane de lei mi-au dat pe ei

, spune bătrâna.

Din porcul cel mare mai păstrează în ladă, pentru sărbători, „dar, în timp, carnea își pierde din calitate, să știți. Iar de Crăciun o să mâncăm ce avem. Păsări…, deși ne-au murit și din păsări. Sunt zdravene, mănâncă, dar dimineața le găsim țepene.”

„Ce au?”

„Vreo boală, ce să aibă? N-avem ce să facem… Și ne uităm cu jind la cocină. Arunc zerul de la vacă, spăl acum direct cu detergent farfuriile în care mâncăm. Înainte, făceam lături, păstram resturile pentru porc”.

Cumva, necazul prin care a trecut tot satul a schimbat obiceiurile oamenilor.

De Ignat, pomana iepurilor care cresc în cocină

Pentru că nu mai are porci de hrănit, Didina face focul cu știuleți. Iar de Crăciun va cumpăra carne. „Nu luăm porcul, luăm pulpa”, spune femeia.

Ca să nu mai vadă cocina goală, Didina a mutat acolo găinile. Mai greu îi e să găsească un rost porumbului pe care l-a cules de pe câmp. Două remorci. N-are ce să mai hrănească, iar dacă l-ar vinde, ar lua doar 50 de bani pe kilogram, așa că îl pune pe foc, sub ceaunul în care încălzește apă pentru spălat. Boabele se aprind și sfârâie ca artificiile.

„Știți ce bine arde și ce căldură face!”, se bucură femeia de 61 de ani.

A avut doi porci mici și a apucat să-i taie înainte să vină DSV-ul în Luciu. Dar i-a terminat, n-a mai rămas nici o jumară din ei.

Ecaterina, 69 de ani, crește cinci iepuri în cocina porcilor și e hotărâtă să taie din ei de Crăciun

Doi porci a avut și tanti Ecaterina. Veterinarii au fost mai iuți decît ea și i-au împușcat, iar compensația, 8 lei/kg, a încasat-o fiul. Ea nici nu știe cât o fi primit pe godaci. Acum crește iepuri în cocina lor.

Și-i tăiați de Crăciun?
„Păi, ce altceva să tai?”, întreabă femeia.

Nici nu-i trebuie masă mare, deși are șase nepoți. Dar toți sunt plecați din țară și deja au anunțat-o că nu pot veni de sărbători acasă. Așa că bătrânei îi e totuna și ce-o mânca, și dacă o să mai crească vreodată porci.

În loc de guițat, vor scârțâi ușile lăzilor frigorifice

Lenuța așteaptă cu speranță „santinelele”. „La Brăila au adus deja purcelușii”, zice ea, în timp ce încarcă sacii cu gogoșari într-o dubiță.

„La noi de ce nu-i aduc?”, vrea să știe femeia. Ea se pregătește pentru asta, deși încă nu-i decisă cum să dezinfecteze cocina în care i-a murit un porc de 130 de kile.

„Am zis să dau pereții cu clor sau cu sodă caustică”, zice ea. „Dar mi-e cam frică, așa că mai bine îi dau cu var”.

Lenuța, 48 de ani, are doi copii și două lăzi frigorifice din care porcul tăiat în vară va fi decongelat la Crăciun

Însă și dacă ar vedea acum „santinela” între pereții proaspăt văruiți, tot nu i-ar trece din necaz. Spune că medicul veterinar a păcălit-o că o să primească despăgubiri și pentru porcul mort, „13 milioane, așa a zis, dar n-am primit nimica. Deși la Brăila au dat și pentru cei morți”, compară femeia din nou.

E bucuroasă că a apucat să îndese în ladă celălalt porc, tăiat în patru, atunci când a auzit că începe foșgăiala în județul vecin. A avut așa, o presimțire, că doar în noaptea aceea va fi Ignatul, și a zorit să curețe și să spele din mațele animalului sacrificat. Iar de Crăciun, se laudă ea, va face și cârnați, dar și pomana porcului. Așa, cât să-i facă în ciudă pestei.

Cu tifla îi dau molimei și TIR-urile care trec prin sat, încărcate. Militaru Constantin spune că le-a văzut cu ochii lui.

„Zilele trecute, 2-3 TIR-uri din care guițau porcii mergeau spre Brăila. Pe la noi prin sat! Dar noi suntem contaminați, d-aia nici n-avem voie să creștem. Și-atunci, de ce trec cu porcii pe aici?”

E ca amăgire pentru oameni. Filtrele rutiere cu dezinfectanți au dispărut de mult și doar prin județul Călărași, departe de Luciu, o mochetă verde, uitată de-a latul șoselei ce taie un câmp, mai amintește că pesta a trecut pe acolo. A fost cândva, ca un tren ce străbate bezmetic țara, pe o linie cu sens unic.

Jale în vremea pestei

Libertatea a fost la începutul lunii august în satul ialomițean Luciu, una dintre cele mai afectate de epidemie localități din România.

Atunci, localnicii erau disperați. Toată agoniseala lor dispărea, ucisă de „armata albă” și încărcată în camioane.

Citește și:

REPORTAJ/ Țara plânge, Guvernul minte, porcii mor! România abator (VIDEO)

Post-ul Există viață după pestă: Crăciun cu iepuri și gogoșari! Reporterii Libertatea s-au întors, după trei luni, în satul Luciu din județul Ialomița apare prima dată în Libertatea.ro.

(citeste mai departe aici)
Sursa articol: aici

Lasa un comentariu

Lasă un răspuns